Hipertensiunea arterială: ce este, cauze, simptome și tratament pentru tensiune mare

Ai valori crescute ale tensiunii sau simptome care te îngrijorează? Programează un consult de cardiologie la Atena Medical Center: 021-9926 · atenamc.ro/programari

Hipertensiunea arterială (HTA) este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară și una dintre cele mai înșelătoare: în majoritatea cazurilor nu doare, nu se simte și nu dă niciun semn ani la rând. Între timp, presiunea crescută a sângelui deteriorează treptat vasele, inima, rinichii și creierul, motiv pentru care este numită „ucigașul tăcut”. În general, vorbim despre hipertensiune atunci când valorile depășesc constant 140/90 mmHg.

În acest articol găsești, pe rând, ce este hipertensiunea arterială și de ce apare, care sunt valorile normale și gradele bolii, cum se manifestă, cum se pune diagnosticul și ce presupune tratamentul, plus cum îți măsori corect tensiunea acasă.

Ce este hipertensiunea arterială

Sângele circulă prin artere cu o anumită presiune, generată de contracțiile inimii. Această presiune se exprimă prin două valori: tensiunea sistolică (prima cifră, presiunea din momentul în care inima bate) și tensiunea diastolică (a doua cifră, presiunea dintre două bătăi, când inima se relaxează).

Când presiunea rămâne ridicată o perioadă îndelungată, pereții arterelor se rigidizează și se deteriorează, iar inima este forțată să lucreze permanent în suprasarcină. Aceasta este hipertensiunea arterială: o boală cronică ce crește semnificativ riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și boală renală.

Formele principale de HTA

  • Hipertensiunea esențială (primară): cea mai frecventă formă; nu are o cauză unică identificabilă și se dezvoltă treptat, pe parcursul anilor
  • Hipertensiunea secundară: apare ca urmare a unei alte afecțiuni (renale, endocrine, vasculare) sau a unor medicamente

Valorile tensiunii arteriale: care sunt normale și care nu (tabel pe grade)

Pentru a stabili obiectiv dacă tensiunea este ridicată, valorile se încadrează pe grade de severitate:

  • Tensiune optimă/normală: până la 130 mmHg sistolică și 85 mmHg diastolică
  • Tensiune normal-înaltă: 130–139 mmHg sistolică și/sau 85–89 mmHg diastolică
  • HTA grad 1: 140–159 mmHg sistolică și/sau 90–99 mmHg diastolică
  • HTA grad 2: 160–179 mmHg sistolică și/sau 100–109 mmHg diastolică
  • HTA grad 3: peste 180 mmHg sistolică și/sau peste 110 mmHg diastolică

Important: o singură măsurătoare nu pune și nu exclude diagnosticul, pentru că tensiunea variază de la o oră la alta. Iar ce nu îți poate spune niciun tensiometru este dacă inima a fost deja afectată de valorile crescute: asta se vede doar la consult, prin EKG și ecocardiografie. Dacă îți găsești în mod repetat valori peste 130/85 mmHg, nu aștepta să crească: programează un consult de cardiologie la 021-9926.

Cauzele hipertensiunii arteriale (de la ce se ridică tensiunea)

Pentru majoritatea pacienților, hipertensiunea nu are o cauză unică ce poate fi indicată cu degetul: este rezultatul combinat al predispoziției genetice, al vârstei și al stilului de viață. Aceasta este hipertensiunea esențială.

Hipertensiunea secundară, în schimb, are o cauză identificabilă: boli renale, afecțiuni ale glandelor suprarenale, probleme tiroidiene, apnee în somn sau anumite medicamente (antiinflamatoare luate îndelungat, contraceptive orale, decongestionante). Identificarea formei secundare contează, pentru că tratarea cauzei poate normaliza tensiunea.

Factorii de risc: cine este predispus la tensiune mare

  • Vârsta: riscul crește după 55 de ani la bărbați și după 65 de ani la femei
  • Istoricul familial de hipertensiune sau boli cardiovasculare
  • Consumul crescut de sare
  • Excesul de greutate, în special obezitatea abdominală
  • Sedentarismul
  • Fumatul și consumul excesiv de alcool
  • Colesterolul mărit și glicemia crescută (prediabet sau diabet)
  • Stresul cronic

Cu cât se cumulează mai mulți factori, cu atât controlul periodic al tensiunii devine mai important, chiar și în lipsa oricărui simptom.

Simptomele hipertensiunii arteriale (tensiune mare simptome)

Cel mai frecvent simptom al hipertensiunii este absența simptomelor. Mulți pacienți află de boală întâmplător, la un control de rutină. Atunci când apar, manifestările pot include:

  • Dureri de cap, mai ales în zona cefei, dimineața
  • Amețeli sau senzație de instabilitate
  • Tulburări de vedere
  • Palpitații sau presiune în piept
  • Sângerări nazale repetate
  • Oboseală nejustificată

Urgența hipertensivă: când suni la 112

Valori de peste 180/120 mmHg însoțite de durere în piept, dificultăți de respirație, tulburări de vorbire sau de vedere ori amorțeală bruscă reprezintă o urgență medicală. În această situație nu aștepți programarea: suni la 112.

Nu ești sigur dacă este momentul unui control? Citește și articolul Când mergi la cardiolog: semnele care nu trebuie ignorate.

Hipertensiunea în sarcină

Tensiunea crescută apărută după săptămâna 20 de sarcină poartă numele de hipertensiune gestațională și cere monitorizare atentă: netratată, poate evolua spre preeclampsie, o complicație serioasă pentru mamă și copil. Orice valoare crescută descoperită în sarcină se raportează imediat medicului obstetrician. La Atena Medical Center, cardiologia și obstetrica-ginecologia lucrează sub același acoperiș, iar monitorizarea se face coordonat.

Diagnosticul: cum se confirmă hipertensiunea

Diagnosticul se bazează pe măsurători repetate ale tensiunii, în zile diferite, pentru a elimina variațiile de moment, inclusiv așa-numita „hipertensiune de halat alb”, când valorile cresc doar în prezența medicului. La consultul de cardiologie, evaluarea poate include:

  • Măsurarea tensiunii în repaus, la ambele brațe
  • Electrocardiograma (EKG) cu interpretare: arată efectele tensiunii asupra inimii
  • Ecocardiografia Doppler: evaluează structura și funcția inimii
  • Analize de laborator: glicemie, profil lipidic, funcție renală

Scopul nu este doar confirmarea diagnosticului, ci un diagnostic precis al întregului tablou: cât de avansată este boala, dacă există o cauză secundară și ce organe au fost deja afectate.

Tratamentul hipertensiunii arteriale

Schimbările stilului de viață: prima linie de tratament

  • Reducerea sării la maximum 5 g pe zi (aproximativ o linguriță, incluzând sarea din alimentele procesate)
  • Mișcare regulată: 30 de minute de mers alert, înot sau alergare ușoară, în majoritatea zilelor
  • Scăderea în greutate, acolo unde este cazul
  • Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului
  • Alimentație bogată în legume și fructe, săracă în grăsimi saturate

În formele ușoare, aceste măsuri pot fi suficiente pentru normalizarea valorilor.

Tratamentul medicamentos

Atunci când stilul de viață nu este suficient, medicul cardiolog stabilește o schemă medicamentoasă adaptată fiecărui pacient. Clasele principale includ diureticele, betablocantele, blocantele canalelor de calciu, inhibitorii enzimei de conversie și sartanii. Esențial de reținut: schema este stabilită și ajustată exclusiv de medic, iar tratamentul nu se întrerupe atunci când valorile revin la normal. Ele revin tocmai pentru că tratamentul funcționează. Un tratament eficient înseamnă tensiune stabilă pe termen lung, nu doar valori bune într-o zi anume.

Cum îți măsori corect tensiunea acasă

  • Stai așezat, relaxat, cu 5 minute înainte de măsurare
  • Brațul sprijinit la nivelul inimii, manșeta direct pe piele
  • Fără cafea, fumat sau efort fizic cu 30 de minute înainte
  • Măsoară de două ori, la interval de 1–2 minute, și notează ambele valori
  • Repetă la aceleași ore, câteva zile la rând: medicul are nevoie de serii de valori, nu de o cifră izolată

Valorile notate acasă nu înlocuiesc evaluarea: o fac mai precisă. Adu seria de măsurători la consult: este exact punctul de plecare de care are nevoie cardiologul.

Prevenția: cea mai bună investiție pentru inimă

Odată instalată, hipertensiunea esențială se controlează foarte bine, dar de regulă nu se vindecă, de aceea prevenția și depistarea timpurie rămân esențiale. Un control cardiologic periodic după vârsta de 40 de ani, sau mai devreme în prezența factorilor de risc, prinde boala în stadiul în care intervenția este simplă. Pachetul Cardio Check de la Atena Medical Center reunește consultația de cardiologie, electrocardiograma cu interpretare și ecocardiografia Doppler la aceeași programare: o imagine completă a inimii, într-o singură zi.

Întrebări frecvente despre hipertensiune

Ce valoare a tensiunii este periculoasă?

Valorile care depășesc 180/120 mmHg, mai ales însoțite de simptome, reprezintă o urgență: se sună la 112. Valorile care trec în mod repetat de 140/90 mmHg cer un consult cardiologic, fără a fi o urgență.

Pot să îmi scad tensiunea fără medicamente?

În formele ușoare, da: reducerea sării, mișcarea regulată și scăderea în greutate pot normaliza valorile. Decizia aparține însă medicului, după o evaluare completă. Renunțarea pe cont propriu la tratament este periculoasă.

Cafeaua crește tensiunea?

Temporar și ușor, da: efectul dispare în câteva ore. Pentru persoanele hipertensive se recomandă un consum moderat, dar cafeaua nu este cauza bolii, iar renunțarea la ea nu înlocuiește tratamentul.

Programează un consult de cardiologie la Atena Medical Center, în zona Dorobanți. Programul este de luni până vineri, între 08:00 și 20:00.

Telefon: 021-9926  ·  Programări online: atenamc.ro/programari

Bibliografie

World Health Organization · Hypertension: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension

Mayo Clinic · High blood pressure (hypertension): https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/highblood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410

NHS · High blood pressure: https://www.nhs.uk/conditions/high-blood-pressure-hypertension/

European Society of Cardiology · Guidelines on arterial hypertension: https://www.escardio.org/Guidelines

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește un consult medical de specialitate.

Leave a reply